abonare: Articole | Comentarii | Email
cauta
Roşia Montană – un proiect fata de care institutiile statului nu au nici o reactie
Sambata, 13 martie a.c. s-a organizat de catre PES Activists la Cluj-Napoca dezbaterea cu tema „Cum salvam Rosia Monatana”.
Traditia extragerii aurului din Muntii Apuseni are ca principal reprezentant asezarea Rosia Montana si zona limitrofa. De altfel, la Rosia Montana se gasesc urme arheologice inclusiv din epoca romana.
Daca in antichitate, extragerea aurului se facea prin spalarea nisipurilor din albia raurilor, incepand cu secolul al XVIII-lea se introduc noi tehnici de extractie cu ajutorul prafului de pusca si de evacuare a apelor subterane.
Dupa cum probabil stiti, proiectul Rosia Montana a avut parte in ultimii ani atat de pareri pro, cat si contra. In primul rand, problemele pe care locuitorii le simt in mod direct sunt de natura economica: rata somajului crescuta dupa inchiderea Minvest din anul 2006. Din punct de vedere al mediului, dupa cei 2.000 de ani de exploatare miniera, poluarea din zona este una severa: limita concentratiei de zinc a fost depasita de 110 ori, cea de fier de 64 de ori, iar cea de arsen de 3,4 ori. Din pacate, Guvernul ne spune ca nu dispune de fondurile necesare reabilitarii ecologice a zonei.
Continutul licentei de exploatare, care este in fond contractul intre statul roman si Gabriel Resources a ramas necunoscut publicului. Poate acesta este si motivul pentru care oportunitatea proiectului a nascut atatea controverse. Cei care il contesta sunt convinsi ca licenta contine puncte care ar dovedi ca statul roman a pierdut in urma semnarii contractului si, mai mult, zona respectiva va fi grav afectata in urma exploatarii. Probabil, daca acest contract ar fi desecretizat si s-ar vedea care sunt obligatiile fiecarei parti, lucrurile ar fi mult mai clare. Un alt argument contra proiectului este ca terenurile din Alburnus Maior sunt protejate din punct de vedere arheologic si istoric datorita bunurilor de patrimoniu si vestigiilor arheologice descoperite in zona.
Mai mult, contestatarii proiectului sustin ca procedura de evaluare a impactului asupra mediului a venit mult prea tarziu, comparativ cu faza in care s-a ajuns deja cu proiectul. Odata cu exploatarea din zona, sunt distruse terenurile agricole si padurile, adica singurele care astazi mai ofera o sansa de obtinere a unor venituri pentru locuitorii din zona. Alternativa propusa ar fi ca zona sa fie declarata „Peisaj cultural evolutiv” si sa fie inscrisa ca atare in Patrimoniul UNESCO.
Ca si consecinte ale exploatarii se vorbeste chiar despre pierderea definitiva a unor resurse strategice pentru Romania, distrugerea unor monumente unice si aparitia unui iaz de cianuri si de metale grele.
Dar poate, cel mai rasunator argument impotriva derularii investitiei este cazul barajului de la Iazul Aurul din Baia Mare, baraj care s-a fisurat la 30 ianuarie 2000 lasand sa se scurga peste 100.000 mc de apa cu cianura si metale grele. Asa, din blestemul aurului a aparut blestemul cianurii. La momentul respectiv se vorbea de sute de kilometrii de cursuri de ape afectate, de fantani si terenuri otravite si mii de tone de peste mort. Astazi, expertii in mediu recunosc ca fiecare iaz de decantare e un posibil pericol pentru sanatate si pentru mediu, insa spun ca un accident de amploarea celui din 2000, nu se poate repeta.
Din pacate, atat aurul, cat si siturile arheologice sunt nevoite sa astepte ca in Romania vremurile sa fie mai bune, reursele mai multe si suspiciunile de coruptie nejustificate.
Cred ca a sosit momentul ca Guvernul si intreaga clasa politica sa isi precizeze pozitia fata de acest proiect pentru ca doar asa putem debloca o situatie in urma careia, din pacate, locuitorii din zona Muntilor Apuseni au in continuare de suferit.
Daca in Romania se doreste dezvoltarea unei industrii a mineritului modern, in mod sigur trebuie sa ne pronuntam si asupra oportunitatii proiectului propus la Rosia Montana. De ce institutiile statului nu au nicio reactie in aceasta problema care depaseste ca si impact granitele Romaniei? Cei care dezbat proiectul sunt aceeasi care discutau despre acesta si in anii trecuti.
O eventuala solutie ar putea fi un referendum in care populatia sa fie consultata dupa ce in prealabil ii vor fi prezentate in mod cat se poate de clar toate argumentele pro si contra acestui proiect, pozitia societatii civile, cat si si a clasei politice, precum si prevederile contractului incheiat dupa desecretizarea lui.
Un altfel de proiect pentru Roşia Montană – propunere
Controversatul proiect de la Roşia Montană promovat de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a încins spiritele şi a împărţit România în două. Pe de o parte sunt interese mari pentru demararea proiectului minier folosind tehnologia cu cianuri, iar pe de altă parte sunt oameni, asociaţii de mediu, asociaţii care se ocupă de patrimoniul cultural, istoric, dar şi alte entităţi care se opun vehement exploatării cu cianuri a resurselor naturale din zonă. De remarcat este şi opoziţia Academiei Române, cel mai important for al statului român care se opune demarării acestui proiect…..http://pavaza.ro/index.html/index.php?action=alternativaproiect